Romania are bani. Azi, ne luam masina. MJ confirma

Autor Cristi Danilet - judecator

Acum nici 24 ore publicam un studiu prin care demonstram că incompetenţa de la nivelul administraţiei s-a transformat într-o adevărată afacere: cei care îşi cumpără maşini din străinătate primesc bani cadou de la Stat, bani încasaţi de la noi, contributorii. Atrăgeam atenţia că legislaţia care consacră obligaţia de a achita taxa pe poluare contravine în mod flagrant legislaţiei UE, aspect constatat de majoritatea instanţelor judecătoreşti din România începând cu decembrie 2008 şi confirmat de CJUE în anul 2011 în trei decizii. Mai spuneam că Guvernul a încercat prin modificări legislative repetate să eludeze aplicarea legislaţiei UE, şi că de acest lucru s-ar face vinovat în primul rând MJ, care era obligat în cadrul procedurii de avizare să asigure elaborarea unui proiect de lege conform cu Constituţia şi cu legislaţia UE. Ministerul Justiţiei, prin vocea scrierii unui secretar de stat, a confirmat cele spuse de mine, spunând în mod explicit că nu a atenţionat Guvernul cu privire la încălcarea de către România a dreptului UE. Nu sunt însă de acord cu motivarea acestei inacţiuni, din raţiunile de mai jos:

Iniţial, am avut impresia că secretarul de stat a vrut să spună că atunci când un act normativ contravine dreptului UE, numai judecătorul român poate înlătura aplicarea lui (atenţie însă, când eu am criticat MJ nu m-am referit la implicarea acestuia în aplicarea OUG 50/2008, ci la etapa elaborării acesteia şi a actelor modificatoare ulterioare!). Apoi, mi-am spus totuşi că la un asemenea nivel nu se poate să nu se cunoască art. 148 din Constituţie, care pune în sarcina mai multor autorităţi respectarea Tratatului UE. Eu totuşi îl redau în extras aici:

Integrarea în Uniunea Europeană Articolul 148

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).

Revenind, redau cele spuse de reprezentantul MJ, ca să nu existe dubii: „Relativ la competenţele Ministerului Justiţiei, acestea pot fi lecturate în HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. La sfârşitul lecturii veţi constata că Ministerul Justiţiei nu emite avize de conformitate cu dreptul Uniunii Europene, ci exclusiv în raport cu legile interne şi Constituţia României”.

Apoi, am făcut lectura pe care m-a implorat să o fac secretarul de stat şi am constatat altceva decât ceea ce ritos susţine acesta, şi anume: MJ are obligaţia neechivocă de a propune, aviza şi ajuta la promovarea de proiecte de acte normative numai dacă sunt conforme cu Constituţia şi cu legislaţia UE. Redau mai jos dispoziţiile legale indicate:

HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea MJ

Art 6 pct II. in domeniul reglementarii cadrului normativ si al imbunatatirii acestuia:

3. evalueaza legislatia, in sfera de competenta, din punctul de vedere al constitutionalitatii, al tehnicii legislative si al compatibilitatii cu acquis-ul comunitar si tratatele si conventiile internationale, ori alte documente juridice cu caracter international la care Romania este parte si propune Guvernului, altor ministere sau autoritati solutii de imbunatatire legislativa, inclusiv in forma unor proiecte de acte normative;

6. analizeaza si avizeaza, dupa caz, exclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii, legalitatii si tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere;

7 participa, de la caz la caz, in conditiile legii, potrivit sarcinilor incredintate de Guvern, la consilierea si asistenta juridica generala a Guvernului, inclusiv in situatiile de conflict constitutional ori de alta natura si la negocieri ale unor acorduri internationale.

Considerând că e un accident că cineva de la vârful MJ nu e familiarizat chiar cu actul normativ care stă la baza activităţii sale, am mers şi mai departe, la legea care e cadrul ce trebuie respectat pentru elaborarea actelor normative şi care trebuie cunoscut de toate ministerele (dar dacă nu e cunoscut de conducerea MJ, ce pretenţii să mai ai la alte ministere?!). Şi iată ce am constatat: când se elaborează un act normativ, trebuie urmărită armonizarea cu legislaţia UE (evident, noi fiind parte a UE din 2007, tot ce e elaborat şi adoptat după această dată trebuie să fie conform cu legislaţia UE); la activitatea de fundamentare a proiectului de act normativ trebuie studiată practica judiciară (or, deşi instanţele din România au spus că acea OUG 50/2008 contravine art. 90 din tratatul UE, nimeni din administraţie nu a fost de acord, necunoscând art.148 din Constituţie, aşa cum am arătat mai sus; mai mult, nici după deciziile CJUE administraţia nu recunoaşte încasarea pe nedrept a taxei pe poluare, declarând căi de atac, cum am arătat în studiu). Redau şi de data asta reglementările incidente, să nu existe dubii:

Legea 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative:

Activitatea de legiferare Art. 1

(2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept .

Continutul si fundamentarea solutiilor legislative Art. 6

(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Avizarea proiectelor Art. 9

(1) In cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.

Integrarea proiectului in ansamblul legislatiei Art. 13

Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:

c) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Jurisprudenta si doctrina juridica Art. 21

In activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale in acel domeniu, practica instantelor judecatoresti in aplicarea reglementarilor in vigoare, precum si doctrina juridica in materie.

Raportul cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale Art. 22

(1) Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea.

(3) Cand este cazul, se vor face propuneri de modificare si completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care Romania este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.

In concluzie, am avut dreptate în studiul meu. Şi susţin în continuare: elaborarea OUG 5o/2008 e profund defectuoasă, avizele favorabile date sunt dovadă a incompetenţei, astfel au fost generate zeci de mii de litigii începând cu 2008 care au încărcat inutil instanţele, toate cauzele au fost pierdute de către Stat, iar Statul plăteşte din banii noştri, ai contribuabililor, bani.

Cert, cineva trebuie să răspundă. Numai că în România nu se vrea încă a se implementa Recomandarea nr. (84) 15 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind răspunderea publică, care să responsabilizeze executivul şi legislativul (se tot vorbeşte de răspunderea magistraţilor, dar nu am întâlnit susţineri pentru răspunderea celorlalte două puteri, mai ales că CEDO constată că peste 80% dintre condamnările României se datorează legislaţiei defectuoase). Poate că presiunea publică va determina acest lucru.