Codul muncii defineste salariul ca fiind
contraprestatia in bani a muncii depuse de salariat in baza
contractului individual de munca. (Citeste AICI mai multe despre contractual individual de
munca.)
Salariul cuprinde salariul de
baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri si se acorda
prioritar, inaintea altor obligatii banesti ale angajatorilor. Asadar,
salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, inclusiv prin virament
intr-un cont bancar.
Cum se stabileste salariul?
Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin
negociere, in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca
aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
Codul muncii
interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare
pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta,
apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine
sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori
activitate sindicala.
Cat de mic NU poate fi
salariul?
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in
plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a
Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012,
potrivit HG. 1.225/2011, salariul de baza
minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un
program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand
4,13 lei/ora.
Angajatorul este astfel obligat
sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza
minim brut pe tara. In caz contrar, angajatorul risca sa plateasca o
amenda cuprinsa intre 300 lei si 2.000 lei.
Atentie! Angajatorii care nu au operat
majorarea cuantumului salariului minim brut, incepand cu 1 ianuarie 2012, de la
670 lei la 700 lei, risca o amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
De
asemenea, trebuie prevazut ca, in cazul in care programul normal de munca este,
potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se
calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la
numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
Totodata, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv
sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in
bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica de 700
lei.
Totodata, trebuie precizat ca salariul este
confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare
pentru asigurarea confidentialitatii. Insa, sindicatelor si reprezentantilor
salariatilor li se poate dezvalui cuantumul pentru promovarea si apararea
drepturilor angajatilor in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia
lor directa cu angajatorul.
Ultimele date publicate de Institutul
National de Statistica arata ca valoarea salariului mediu brut este de
2.054 de lei, in timp ce salariul mediu nominal este de 1.491
lei.
Cum se plateste
salariul?
Potrivit datei precizate in CIM, salariul se
plateste cel putin o data pe luna. Totusi, ziua de salariu a personalului din
aparatul bugetar se stabileste prin Ordin al Ministerului Finantelor Publice. De
exemplu, functionarii din cadrul Senatului si ai Camerei Deputatilor isi primesc
salariile in data de 5 a lunii, personalul din justitie pe data de 10, iar
angajatii SPP in data de 15. (Lista completa in fisier
atasat.)
Salariul se plateste direct
titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Totusi, in caz de
deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt
platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau
parintilor acestuia.
Conform Codului Muncii, plata salariului se
dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice
alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre
salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente
justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi
conditii si termene ca in cazul actelor contabile.
Intarzierea
nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina
obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru
repararea prejudiciului produs salariatului.
Totodata, Codul Muncii
prevede expres ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara
cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Asadar, retinerile cu titlu de daune
cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este
scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila. Aceste sume retinute nu pot depasi in
fiecare luna jumatate din salariul net. (Citeste AICI mai multe despre popririle
salariale.)
Prin urmare, in cazul pluralitatii de
creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea
ordine:
- obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
- contributiile si impozitele datorate catre stat;
- daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
- acoperirea altor datorii.
Nu in ultimul rand, este de retinut ca
dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum
si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a
obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani
de la data la care drepturile respective erau
datorate.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu