Baroul Cluj vs. DIICOT: Martorii pot avea avocat

Baroul Cluj a reuşit să obţină din partea Serviciului Teritorial al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) acordul ca persoanele audiate în fazele de urmărire penală în calitate de martor să aibă dreptul de a fi reprezentaţi de un avocat ales. Totul a plecat de la plângerile mai multor avocaţi clujeni care au arătat că nu au fost lăsaţi să asiste la audierea clienţilor lor de către procurorii DIICOT.
În 10 martie 2011, decanul Baroului Cluj, avocata Stanca Ioana Gidro a trimis o adresă DIICOT Cluj în care solicită parchetului să le permită avocaţilor să asiste martorii în timpul declaraţiilor. „Având în vedere că în ultimul timp au apărut neînţelegeri privind asistarea de către avocaţi a persoanelor citate ca martori în cursul urmăririi penale, prin prezenta învederăm că şi persoanele care au calitatea de martori în procesul penal pot fi asistate de apărător pe parcursul urmăririi penale”, a arătat decanul Baroului Cluj indicând spre un articol din Codul de procedură penală care reglementează acest aspect.

Răspunsul procurorului şef al DIICOT Cluj, Mircea Hrudei a venit prompt, dar nu a fost deloc unul pe placul avocaţilor. El a arătat că tot Codul de procedură penală spune clar că doar inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente are dreptul la avocat, iar printre acestea nu se numără şi martorul. „Legiuitorul a prevăzut în mod expres şi neechivoc, cazurile în care avocatul are dreptul să asiste la efectuarea actelor de urmărire penală. Martorii nefăcând parte din categoria persoanelor care au calitatea de părţi în cadrul procesului penal, nu pot fi asistaţi pe parcursul efectuării unor activităţi de urmărire penală ce implică prezenţa lor în faţa organului de urmărire penală”, se arăta în răspunsul trimis de şeful DIICOT Cluj în 30 martie.

Baroul Cluj a trimis însă şi un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii, cerându-i reglementarea acestei situaţii conflictuale, memoriu la care CSM a răspuns în 27 iunie că „excede competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece acesta nu poate exprima opinii cu privire la măsurile dispuse de procuror pe parcursul urmăririi penale, legalitatea acestor măsuri fiind cenzurată de procurorul ierarhic superior sau de instanţa de judecată, atunci când legea prevede asemenea căi de atac”.

Nici în urma refuzului CSM de a regelementa situaţia, Baroul Cluj nu s-a dat bătut iar decanul acestuia a trimis un alt memoriu, în 13 septembrie 2011 în atenţia Procurorului General al României. O lună mai târziu, procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru a reglementat situaţia. „Vă comunicăm că problema de drept sesizată a fost clarificată de Serviciul Teritorial Cluj, prin revizuirea punctului de vedere exprimat, în concordanţă cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se arăta în răspunsul trimis Baroului Cluj în 25 octombrie.
Cu o zi mai devreme, în 24 octombrie, DIICOT Cluj şi-a revizuit într-adevăr punctul de vedere arătând că „pentru a preîntâmpina situaţiile în care persoana audiată în faza incipientă a urmăririi penale, în calitate de martor (fără să fie asistat de un apărător ales) dobândeşte pe parcursul sau la finalul cercetărilor calitatea de învinuit, vom asigura participarea apărătorilor aleşi ai martorilor la audierea clienţilor lor în condiţiile şi limitele prevăzute de lege”, a explicat procurorul şef al DIICOT Cluj, Mircea Hrudei.

Tudor Răvoiu
Sursa: citynews.ro